Şcoala Gimnazială Strunga este unitate cu personalitate juridică, cuprinzând următoarele structuri:
– Şcoala Gimnazială Strunga
– Şcoala Gimnazială Fărcăşeni
– Şcoala primara Brătuleşti
– Grădiniţa cu program normal Fedeleşeni
– Grădiniţa cu program normal Criveşti.
La Şcoala Strunga elevii provin din mai multe sate:
– ciclul primar: Strunga, Hăbăşeşti, Gura-Văii, Criveşti;
– ciclul gimnazial: Strunga, Hăbăşeşti, Gura-Văii, Criveşti, Brătuleşti, Fedeleşeni.
Elevii sunt transportaţi la şi de la şcoală cu microbuzul şcolar din dotare.
La Şcoala Fărcăşeni elevii provin din satele Fărcăşeni şi Cucova. Copiii din Cucova parcurg distanţa până la şcoală, un kilometru, pe jos.
Şcoala Strunga funcţionează în două corpuri de clădire cu regim de înălţime-parter.
Şcoala Fărcăşeni funcţionează în trei corpuri de clădire, unul cu două nivele, două cu un nivel.
Celelalte structuri funcţionează în câte un corp de clădire cu un nivel.
Şcoala Gimnazială Strunga funcţionează în reţeaua şcolilor de stat din judeţul Iaşi
Unitatea şcolară dispune de spaţii de şcolarizare pentru elevi la standarde corespunzătoare unei bune desfăşurări a activităţii didactice.
Şcoala Gimnazială Srunga – locaţia Strunga
– Corpul A, cladire reabilitata, cuprinde 4 săli de clasă, 1 laborator de informatică, 1 cancelarie, 1 cabinet director, 1 CDI dotat cu tot ceea ce este necesar, 1 hol, 1 grup sanitar. Dotare: mobilier nou, 22 calculatoare legate la internet şi pe care a fost instalatǎ platforma AeL, dotarea cu materiale didactice este modestă, sistem de supraveghere video.
Curtea corpului A este amenajată: platou dalat, spatiu verde.
Anexe: 1 magazie pentru lemne,1 garaj pentru microbuzul şcolar.
– Corpul B cuprinde 4 săli de clasă, 1 hol, 2 cabinete, 3 grupuri sanitare. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier şi materiale noi, 4 calculatoare, 2 imprimante, telefon, fax, sistem de supraveghere video.
Curtea corpului B este amenajată corespunzător: platou şi căi de acces dalate, spaţiu de joacă.
Locaţia Şcoala Gimnazială Fărcăşeni
Corpul A (4 săli de clasă, 2 spaţii depozitat materiale, 2 holuri), Clădirea este reabilitată în 2007 fiind dotată cu materiale şi echipamente noi.
Corpul B este construcţie de chirpici, afectată de cutremure şi timp, propusă pentru demolare. Are 9 săli de clasă, din care 5 au suprafaţa necorespunzătoare actului didactic, 1 hol. Mobilierul este vechi.
Corpul C are două nivele cuprinzând 6 săli de clasă, 1 laborator informatică,1 cancelarie, 1 cabinet director, 1 spaţiu ce deserveşte cancelaria, 1 arhivă, 1 bibliotecă.
Dotare: 15 calculatoare legate la internet şi pe care a fost instalatǎ platforma AeL, 3 calculatoare, 1 laptop, 1 videoproiector,1 imprimantă, telefon, fax, materiale didactice, mobilierul în stare bună.
Anexe: 1 sală multifuncţională, reabilitată,1 grup sanitar nou, cu toate dotările.
Curtea este mică, raportată la numărul de elevi.
Locaţia Şcoala primară Brătuleşti
Un corp de clădire, ce necesită reabilitare, constituit din 4 săli de clasă,2 holuri,1 cancelarie.Are ca anexe 1 magazie pentru lemne şi 1 grup sanitar.
Dotare: 11 calculatoare legate la internet şi pe care a fost instalatǎ platforma AeL, telefon, 1 imprimantă, mobilier vechi, materiale didactice.
Curtea frumos amenajată.
Locaţia Grădiniţa cu program normal Fedeleşeni
Un corp de clădire, reabilitat, format din 1 sală de clasă, 1 cancelarie,1 hol. Are ca anexe 1 grup sanitar şi 1 magazie pentru lemne.
Dotare: 1 calculator, mobilier şi materiale didactice în bună stare.
Curtea este amenajată corespunzător.
Locaţia Grădiniţa cu program normal Criveşti
Ocupă din fosta Şcoală primară 1 sală de clasă, 1 hol, 1 cancelarie. Mobilierul este în stare bună, materialele didactice sunt puţine, 1 calculator.
Relaţia cu comunitatea
Nevoia de racordare a educaţiei la viaţǎ, la cerinţele şi exigenţele societǎţii contemporane impune tot mai mult parteneriatul dintre şcoalǎ şi autoritǎţile locale, pǎrinţii elevilor, agenţi economici, ISJ, CCD, fundaţii, instituţii de învǎţǎmânt.
Parteneriatul dintre şcoalǎ şi familie s-a materializat prin relaţii bune de colaborare, prin acţiuni comune între cei 2 factori. Prin intermediul Comitetului de pǎrinţi şi al Consiliului reprezentativ al pǎrinţilor, şcoala are o bunǎ colaborare şi comunicare cu pǎrinţii, aceştia implicându-se în rezolvarea unor probleme legate de baza materialǎ a şcolii, şcolarizarea elevilor şi îmbunǎtǎţirea frecvenţei acestora.
Poliţia localǎ participǎ activ la organizarea unor activitǎţi în parteneriat( derularea unor programe de combatere a delincvenţei juvenile) precum şi la întǎrirea stǎrii de disciplinǎ la nivelul şcolii.
Consiliul Local şi Primǎria au rǎspuns nevoilor şcolii, alocand fonduri in limita posibilitatilor.
Parteneriatul cu autoritǎţile locale se bazeazǎ pe reciprocitatea intereselor şi pe sprijin, acesta nerezumându-se doar la aspecte financiare.
Au fost derulate o serie de activitǎţi educative comune pe linie civicǎ, educaţie sanitarǎ, educaţie rutierǎ în colaborare cu Consiliul local, Primǎrie, Poliţie, Dispensarul Medical.
Organizaţia şcolară nu are o denumire deoarece în zonă nu există ,,nume mari”. În şcoală nu există semne, plăci comemorative şi nici portrete.
Cultura organizaţională se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare.Sunt însă şi cazuri de individualism, competiţie, rutină, conservatorism şi automulţumire.
În cadrul organizaţiei şcolare se desfăşoară două activităţi de bază aflate într-o permanentă interdependenţă, distingându-se în acelaşi timp prin caracteristicile fiecăreia: activitatea managerial-administrativă şi activitatea pedagogică-educaţională susţinute de reglementări normative de ordin extern, emise de instituţii în drept precum Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul judeţean.
Setul de reglementări interne reprezintă detalieri şi personalizări la nivel local a documentelor externe şi sunt produse ale managerilor sau a angajaţilor însărcinaţi cu emiterea acestora: Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral, Consiliul Elevilor, reprezentanţi care susţin în cadrul unităţii şcolare normele stipulate. Normele şi regulile sunt importante în organizarea eficientă a unei instituţii, ele coordonează, atenţionează şi reglementează comportamentul oamenilor în cadrul instituţiei şi chiar în afara acesteia. Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea si Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic.
În ceea ce priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Conducerea şcolii colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea şcolii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.
Analiza PESTE
- Politic
Modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat, în mare mǎsurǎ de modul, în care educaţia poate sǎ satisfacǎ cerinţele acestei dezvoltǎri.
Rǎspunsurile educaţiei se situeazǎ pe trei mari planuri:
- lǎrgirea ariei şi conţinutului educaţiei;
- inovaţiile în conceperea şi efectuarea proceselor educative;
- sprijinirea copiilor dezavantajaţi.
- a) Legislaţia muncii:
– permite angajarea de către şcoalǎ a personalului calificat şi a specialiştilor pentru compartimentele deficitare ;
– nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute;
- b) Activitatea partidelor politice
– toate partidele politice promovează măsuri si politici educaţionale menite să continue dezvoltarea şi modernizarea sistemului ;
– lipsa de continuitate a mǎsurilor de reformă datorată alternanţei partidelor la guvernare;
– stimularea creşterii natalităţii prin facilităţile acordate mamelor pentru creşterea copiilor.
- d) Activitatea de lobby
– părinţii reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor şcolii şi a performanţelor instructiv-educative
– cadrele didactice colaborează, prezentând principalele realizări din activitatea instructiv-educativă şi performanţele obţinute de elevi.
– Biserica poate contribui la cresterea interesului pentru scoala prin organizarea de actiuni comune.
– Consiliul Local se poate implica prin parteneriate in actiuni de reducere a abandonului scolar si prin sprijinirea familiilor cu probleme socio-economice.
- Economic
- a) Activitatea economică
– reducerea activităţii economice influenţează bugetele familiilor cu copii;
- b) Politica monetară şi valutară
– fluctuaţiile monedei naţionale în raport cu valorile de referinţă afecteză contractele de achiziţii pe termen mediu şi lung;
- c) Politica bugetară
– la nivel local politica bugetară este favorabilă şcolii, asigurându-se resursele financiare necesare pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în condiţii decente.
- d) Venitul disponibil al familiei
– scăderea veniturilor familiei generează demotivarea elevilor.
– cresterea veniturilor familiilor cu apartinatori care muncesc in strainatate corelat cu reducerea influientei parentale prin externalizarea educatiei copiilor spre bunici, rude , vecini , duce la paradoxul dintre cresterea venitului si degradarea calitatii educatiei copiilor.
- Social
- a) Atitudinea faţă de muncă:
– atitudine pozitivă faţă de muncă a majorităţii elevilor si părinţilor.
- b) Rata natalităţii:
– scăderea anuală a numărului de copii din circumscripţia şcolara creează probleme de încadrare cu personalul didactic.
- c) Nivelul educaţional
– majoritatea elevilor provin din familii cu pregatire scăzută şi medie.
- d) Probleme etnice
– în comunitate sunt numai români.
e)Atitudinea faţă de religie
– coexistenţa paşnică între indivizi apaţinând diferitelor religii(ortodoxă, catolică, adventistă).
- Tehnologic
Comuna este strǎbǎtută de Drumul Naţional 28, încadrându-se astfel în reţeaua de circulaţie majorǎ şi de transport a judeţului.
Căile de acces interioare sunt pietruite. Şase sate, din opt, sunt racordate la reţeaua de apă Timişeşti, satul Strunga beneficiază şi de canalizare.
Comuna are reţea de telefonie digitalǎ.
Mulţi locuitori au PC-uri, având acces la Internet.
Şcolile Strunga, Brătuleşti şi Fărcăşeni au cabinete de informaticǎ legate la Internet şi pe care se află instalatǎ platforma programului SIVECO Ael.
Şcolile Strunga şi Fărcăşeni sunt dotate cu sistem de supraveghere video .
Puncte tari ale şcolii:
- promovarea unui management eficient care permite gestionarea reformei la nivelul şcolii
- asigurarea unui climat deschis inovaţiei şi creativitǎţii
- încadrarea cu personal didactic calificat
- spaţii de şcolarizare dotate corespunzǎtor
- bibliotecǎ
- colaborare foarte bunǎ cu comunitatea localǎ şi cu alte instituţii şi organizaţii locale
- reţele de calculatoare legate la internet şi pe care a fost instalatǎ platforma AeL
- procent mic de elevi cu abateri disciplinare
- stabilirea C.D.S.-ului în funcţie de cerinţele şi nevoile de instruire ale elevilor şi pǎrinţilor
Puncte slabe ale şcolii:
- spaţiul de învǎţǎmânt este limitat ( nu există sala de lectură, sală de pregătire suplimentară, sală de festivităţi, sală de sport, teren de sport)
- nu sunt amenajate cabinete şcolare ( geografie, istorie, limba română, limbi străine)
- inerţia unor cadre didactice în schimbarea atitudinii faţǎ de reformǎ
- materiale didactice insuficiene
- slaba implicare a parinţilor în problemele şcolii ( în special părinţii elevilor cu rezultate slabe la învăţătură)
- slabă participare la olimpiade şi concursuri şcolare.
Oportunitǎţi la nivel de şcoală:
- relaţii bune de colaborare şi parteneriat cu alte şcoli, cu pǎrinţii şi comunitatea localǎ
- colaborarea eficientă cu instituţiile din comună
- posibilitatea realizǎrii unor parteneriate educaţionale între şcoalǎ şi societǎţiile comerciale din zonǎ, între şcoalǎ şi Poliţie, Primǎrie, Direcţia judeţeanǎ pentru protecţia copilului
- finanţarea de cǎtre MEN şi Consiliul Local a lucrǎrilor de reabilitare a Şcolii Farcaseni, corp C
- implicarea şcolii în proiecte educaţionale
- dotarea şcolii cu materiale didactice.
Ameninţǎri la nivel de şcoală:
- lipsa motivaţiei învǎţǎrii care poate duce la superficialitate şi dezinteres în rândul elevilor
- scǎderea interesului unor cadre didactice pentru a participa la cursuri de formare continuǎ
- costuri ridicate ale mijloacelor şi echipamentelor de instruire modernǎ, a cursurilor de perfecţionare şi a materialelor informative
- creştera abandonului şcolar datorat posibilitǎţilor materiale reduse
- scǎderea interesului pǎrinţilor în rezolvarea problemelor şcolii.