Prezentarea generalǎ a Comunei Strunga

Prezentarea generalǎ a localitǎţii în care se aflǎ şcoala

Comuna Strunga a intrat în componenţa judeţului Iaşi în 1 968.

Comuna Strunga este situată în partea de sud-vest a judeţului, la 55 km distanţă de municipiul Iaşi, la 28 km sud-est de Paşcani şi 30 km faţă de Roman, cea mai apropiată staţie de căi ferate fiind plasată la 8 km spre nord, în oraşul Târgu Frumos.

În componenţa comunei intră 8 sate: Strunga, Brătuleşti, Criveşti, Cucova, Fărcăşeni, Fedeleşeni, Gura Văii și Hăbăşeşti.

Satul Strunga este atestat documentar în anul 1411, însă vestigii ale culturii Cucuteni au fost descoperite pe dealul Holm din satul Hăbăşeşti, dar şi alte aşezări din perioada precreştină la Fedeleşeni şi Criveşti.

Strunga a fost staţiune balneoclimaterică cu izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, calcice şi sodice, recomandate în afecţiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic şi ginecologice (în cură externă) şi în afecţiuni digestive (în cură internă).

Potențial

Resurse naturale:

  • un parc natural
  •  3 heleşteie
  • 14 izvoare cu apă minerală şi sulfuroasă
  • potenţial istoric şi cultural deosebit
  • terenuri de sport

Direcții de dezvoltare:

  • valorificarea potenţialului turistic
  • o mai bună utilizare a resurselor naturale
  • odihnă şi tratament
  • loc de antrenament pentru sportivi
  • valorificarea produselor agricole

Clima

Zona se caracterizează prin ierni reci şi veri calde, cu vânturi neregulate, mai ales din direcţia nord-vest şi nord iarna, şi sud, sud-est primăvara, precum şi prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C – 9 °C. Suma medie a precipitaţiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos şi 529 mm la Roman. Datorită existenţei diverselor forme de relief, în comună se disting şi microclimate locale. Pe trenurile joase se întâlneşte un microclimat umed, cu o frecvenţă mare a brumelor târzii şi a celor timpurii de toamnă. Aici se află şi suprafeţe restrânse cu exces de umiditate. Pe versanţii cu expoziţie nordică se întâlneşte un microclimat mai rece şi cu precipitaţii mai bogate. Platourile înalte au o temperatură medie anuală mai scăzută şi sunt afectate de vânturi puternice.

Condiții hidrografice

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparţine bazinului superior al Bahluieţului (partea de nord-est) şi bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est).

Apele curgătoare

Alimentarea acestora se face atât din apa provenită din scurgerea de pe suprafaţa teritoriului în timpul ploilor şi topirii zăpezilor, cât şi din pânzele freatice, când acestea ajung la suprafaţă sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafaţă, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor şi debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor şi în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori până la secarea definitivă în anii secetoşi.

Apele freatice

Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condiţiilor de relief, climă, geologie, vegetație şi soluri, adâncimea, debitul şi chimismul apelor subterane suferă variaţii importante. În zonele mai înalte ale culmilor şi platourilor adâncimea apelor freatice este de 6 – 10 m, putând depăşi pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă şi o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanţilor, adâncimea apei freatice este în jur de 4 – 6 m, putând depăşi pe alocuri 6 m. Ieşirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanţi unde formează lacovişti. Au debit relativ bogat şi mineralizare diferită.

Gospodărirea apelor

Conform evidenţei cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea Consiliului Comunal Local.

Relieful

Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 mari unităţi naturale: Câmpia Moldovei, Podişul Sucevei (şeaua Ruginoasa – Strunga) și Podişul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali şi o multitudine de întrepătrunderi ai acestora.

Flora

Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei.

Cultura

Atestarea documentară a satelor aflate pe teritoriul comunei Strunga semnează pe certificatul de naştere a acestora din perioada începutului de secol XIII, satul Gura Văii fiind cea mai tânără aşezare, înfiinţată în anul 1921.

Aşezări dacice

  • Aşezarea neolitică aparţinînd culturii Cucuteni la Hăbăşeşti, pe dealul Holm
  • Aşezarea din secolele I-II d.Hr. la circa 800 m nord-est de satul Fedeleşeni
  • Aşezarea din epoca neolitică – cultura Criş şi cultura Cucuteni – din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului şi din secolul IV d. Hr., la marginea de nord a satului pe platoul din dreptul Bisericii şi Curţilor Buhuşoaiei, în satul Criveşti.

Biserici

  • Biserica Sf. Gheorghe construită în 1762 cu reparaţii în 1821 în satul Hăbăşeşti
  • Biserica de lemn din Fedeleşeni – monument istoric datând din 1747; se află în cimitirul satului
  • Lăcaşuri de cult: bisericile ortodoxe Strunga, Hăbăşeşti, Brătuleşti, Criveşti şi Cucova;, biserica romano-catolică din satul Fărcăşeni şi casa de adunare a cultului adventist din satul Strunga.

Personalități

  • Nicolae M. Manolescu (n. 1936), medic veterinar, membru corespondent al Academiei Române.

Caracteristicile socio-economice ale zonei în care se aflǎ şcoala

Comuna Strunga se află într-o zonă în care predominantă este agricultura, împărţită în sectorul asociativ şi cel individual. Mica industrie este prezentă prin activitatea câtorva mori, profilate pe măcinişul porumbului şi o secţie de prelucrare a laptelui de vacă din cadrul fermei zootehnice a SC Agrocom SA Strunga. Comerţul se desfăşoară prin intermediul magazinelor private cu profil de desfacere a produselor de larg consum.

Comuna Strunga se află în triunghiul format de localităţile Iaşi-Roman-Paşcani, fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură, participarea persoanelor adulte, în special a bărbaţilor, la practicarea unor meserii în cadrul unor societăţi şi agenţi economici din municipiile Iaşi, Roman, Paşcani şi oraşul Târgu Frumos.

În ultimii ani un număr de locuitori lucrează în străinătate, fapt ce generează o bunăstare materială, concretizată în locuinţe noi, moderne, autoturisme.

Situaţia economică precară a unor familii se răsfrânge negativ asupra copiilor acestora prin neasigurarea celor necesare în procesul instructiv, prin existenţa unor concepţii neadecvate faţă de şcoală, faţă de formarea propriilor vlăstare.